Partea a II - a

3. POLITICI DE RISC SISTEMIC

Fiind vorba de piata financiara, in general, este cunoscut faptul ca una dintre cele mai importante piete este cea monetara si cum politica monetara intr-o tara o face banca centrala, ar trebui ca reglementatorul pietei de capital din Romania (denumit CNVM), sa se puna de acord in primul rand cu operatorii de piata, adica cu BVB si Sibex, care la randul lor, la nivel CA al societatii comerciale respective, sa consulte actionarii si sa stabileasca masuri CONCRETE pentru realizarea unui plan de prevenire a riscului sistemic, daca putem discuta de asa ceva (ca influenta) la nivelul capitalizarii actuale a celor doua burse.

ROLUL STATULUI CA ARBITRU DE PIATA
Aici intervine cu adevarat rolul de arbitru al CNVM, de fapt al statului, care trebuie sa stabileasca reguli/norme privind masurile ce se impun pentru o politica de diminuare a riscului sistemic evaluand potentialul pietei inainte de aplicarea noilor coduri bursiere privind incertitudinile ce pot apare in sistemului pietelor de capital.

Si chiar daca unii spun ca la capitalizarea actuala nu poate fi vorba de asa ceva, fie si ca norma standard si tot ar trebui sa existe o colaborare la nivelul pietei de capital din Romania si BNR. Ori in aceasta privinta, eu personal, nu am auzit despre asa ceva, ceea ce inseamna ca dupa parerea actuala a acestor institutii implicate nu este cazul as ne facem griji.

Si totusi normele pietelor financiare internationale ne impun niste reguli de care trebuie sa tinem seama fara insa a exagera pe partea cealalta - ma refer aici la politica SSIF lasata la discretia acestora - ca si cum banii mei sunt si ai lui si poate sa dispuna orice masura care sa-i implice.

Probabil ca si voi ati primit urmatorul raspuns la unele intrebari care rezulta de mai sus “si daca nu vrei sa fi de acord cu aceste masuri poti sa te retragi”.
Totusi, aici, nu putem trata asa de simplu aceasta problema ca si cum dintr-o data s-a gasit cineva sa-ti puna pumnul in gura neavand alta solutie, mai ales dupa cativa ani de activitate pe bursa si pentru bursa.

Pentru inceput vom defini instrumentele financiare derivate din acest punct de vedere.
Ce sunt instrumentele financiare derivate?
Instrumentele derivate sunt contracte financiare care tranzacționează și redistribuie riscurile generate în economia reală și, prin urmare, reprezintă pentru agenții economici instrumente importante de transfer al riscului si nu numai.

Acestea pot fi utilizate atât pentru acoperirea riscurilor, cât și pentru achiziționarea de riscuri în scopul realizării de profituri. Se numesc instrumente derivate deoarece valoarea lor „derivă” dintr-un „suport”, de exemplu un instrument financiar, o materie primă, o variabilă a pieței sau chiar un serviciu.

Instrumentele derivate partajează sau redistribuie riscurile și pot fi utilizate ca protecție împotriva unui anumit risc („acoperire”) sau ca instrument pentru a deține poziții speculative.

LIPSA MARKET MAKERI PE PIATA SPOT
In acelasi timp, in cazul în care traderii de instrumente derivate nu sunt nici market maker și nu au nicio participație în activele suport, ei favorizează speculația, volatilitatea și acumularea riscurilor în sistem. Instrumentele financiare derivate pot fi utilizate ca levier pentru bilanțul celor care activează pe piețele instrumentelor derivate, deoarece permit participanților pe piață să obțină poziții cu capital mai mic decât cel necesar în cazul investițiilor pe piețele cash.

O PRIMA CONCLUZIE SI MASURA A PLANULUI
Infiintarea de market makeri la piata spot pentru toate intrumentele care sunt si active suport pe piata de derivate de la Sibiu sau cel putin la cele mai tranzactionate.

Atragerea market makerilor la bursa regular este in responsabilitatea deopotriva a CNVM - direct interesat sa aiba un control asupra riscurilor din piata, dar si a operatorului de piata BVB dar si Sibex, care doreste sa aiba o piata stabila/atractiva si cat mai sigura.

Mai mult decat atat, dacă o contraparte nu își respectă obligațiile, găsirea altor parteneri care să asigure acoperirea riscului se poate dovedi dificilă. Aceștia pot fi la rândul lor în dificultate sau nedoritori să se implice într-o tranzacție cu un grad mai mare de incertitudine. Această problemă se amplifică pe piețele cu participanți puțini, asa cum se intampla uneori la Sibiu.

LIPSA LICHIDITATII
Asa ca interesul operatorului de piata este sa aiba conditii pentru asigurarea lichiditatii si deci a contrapartii din piata ceea ce nu se poate face decat prin atragerea de noi investitori si acestia sa fie in numar mare si de calibru, ori prin masuri de genul majorarii marjei contractelor asa ceva nu este posibil.

A DOUA CONCLUZIE SI MASURA A PLANULUI
Gasirea de solutii de catre BVB, Sibex si SSIF pentru cresterea lichiditatii pietei spot si de derivate si mentinerea atractivitatii acestora fiind intr-adevar o FORTA in aceasta regiune

LIPSA DE TRANSPARENTA, DE INFORMARE
Pe de alta parte o parte, opacitatea pieței a împiedicat ceilalți participanți pe piață să cunoască exact gradul de expunere al partenerilor lor, având drept rezultat neîncrederea și pierderea bruscă a lichidității. Pe de altă parte, acest lucru nu a permis autorităților de reglementare să identifice din timp riscurile care se acumulau în sistem, măsura în care riscurile se concentrau și, prin urmare, consecințele pe care falimentul acestor entități l-ar fi avut pentru stabilitatea financiară. Slaba reglementare a pieței a exacerbat această problemă deoarece organismele de supraveghere nu dețineau informații suficiente (vezi cazul cu manipularea DEAMO din 2006).

A TREIA CONCLUZIE SI MASURA A PLANULUI
Crearea conditiilor de transparenta si informare la toate instrumentele tranzactionate, iar acestea sa se regaseasca in normele de reglementare si supraveghere permanent adaptate noile riscuri din piata.

GESTIONAREA RISCURILOR DE CONTRAPARTE
In acest caz vorbim de eficienta operationala si post operationala. Aceasta din urma este strans legata de COMPENSARE, adica completarea diferentei fata de marja contractului. Politica de compensare este foarte importanta pentru riscul pietei si foarte multe piete au adoptat pentru piata de derivate reglementata (deci nu cea SWAP extrabursiera ce priveste CDS - riscul de creditare, adica derivate pe rata dobanzii) un sistem centralizat numit CPC - contraparte centrala.

In iulie 2008 Comisia comunitatilor europene declara referitor la standardizarea pietei derivatelor :
“O CPC reprezintă o asigurare mutuală cu protecții mutuale. Gestionarea colateralului devine mai simplă, deoarece CPC îl colectează și gestionează. Aceasta este și mai sigură, deoarece CPC este garantul central și este o instituție focalizată doar pe gestionarea riscurilor cu diferite niveluri de protecție. Această concentrare doar pe gestionarea riscurilor transformă CPC într-o parte neutră. Fiind în centru, înțelegerea și gestionarea riscurilor devine ușoară pentru CPC. Mai mult, informațiile centrale deținute de CPC facilitează supravegherea riscurilor de către autoritățile de reglementare. Având în vedere rolul sistemic al CPC, este esențial ca aceasta să fie condusă în mod profesionist, suficient capitalizată și bine reglementată astfel încât să fie o instituție sigură”

A PATRA CONCLUZIE SI MASURA A PLANULUI
Existenta la nivel central al unui CRC care sa aiba cu adevarat un rol sistemic, sa fie profesionista, suficient capitalizata si bine reglementata.

Cred ca ma voi opri aici, deja sunt suficiente si bine ar fi sa fie luate serios in atentie.

4. ISTORIA MARJEI
Tranzactia in marja este legata mai mult de short selling (vanzarile in lipsa) folosit mai mult in partea a doua a sec. XIX . El a fost utilizat deoarece vanzatorul se afla in pozitie deficitara fata de brokerul cu care lucreaza (a fi short insemna a fi in minus).

Practic vanzarile in lipsa inseamna sa vinzi un bun pe care nu-l detii inca.
Si totusi marja a fost mult utilizata inainte de crahul bursier din 1929 cand cu o suma mica de cca. 10% din valoarea actiunilor oricine putea cumpara mult mai multe actiuni folosind imprumutul de la broker drept garantie (colateral) pentru imprumut.

A fost momentul in care Dow a crescut de la 60 la 400 dolari inainte de caderea bursei Wall Street. Cei care au tot cumparat inainte s-au vazut faliti peste noapte mai ales ca Dow scazuse de la 400 la 145 dolari intr-o prima depreciere. In acest caz cei care au investit au pierdut de cateva ori capitalul investit, insa de unde bani pentru a acoperii gaurile deoarece pana si bancile au folosit depozitele bancare/economiile populatiei in actiunile ce se prabuseau rand pe rand.

Apelurile in marja nici nu s-au mai putut executa, era un haos general deoarece nu mai erau bani nici la banci. Atunci bancile au pierdut 140 mld. dolari, iar peste 10.000 dintre ele s-au blocat.

In 1933 pe timpul lui Roosevelt pentru 3 zile s-au inchis toate bancile pentru calmarea spiritelor si s-a infiintat FDIC (corporatia federala pentru asigurarea depozitelor), care finanta bancile ce se redeschideau treptat, inclusiv cele falimentare.

Putem observa ca nu investitorul marunt a destabilizat pietele ci tot bancile pe masura ce veneau cu sume tot mai mari fara a se gandi ca pretul va si scade, iar cumparatori nu vor mai fi asa de multi pentru a stopa caderea pietelor si apelurile in marja nu se mai puteau sustine.

Anul 1934 este anul cand s-a infiintat SEC - comisia pentru valori mobiliare si burse din SUA al carui prim presedinte a fost Joseph Kennedy, care promova stabilitatea pietelor de capital si protejarea investitorilor. Faptul ca pana in anul 1997 li s-a interzis fondurilor de investitii mutuale sa tranzactioneze in marja a fost un lucru bun pentru stabilitatea pietelor.

Iata si CONCLUZIA CAPITOLULUI:
Este clar ca sunt necesare reguli si institutii FERME, care sa supravegheze pietele de derivate ce prezinta oricum riscuri mari, insa aceste norme trebuiesc facute diferentiat si in special pentru marile surse de risc (am citat aici marii investitori, fondurile si bancile de investitii). Doar acestea pot crea o destabilizare a pietei de capital si mi se pare firesc sa existe masuri de protejare asupra riscului sistemic, eventual o ingradire a libertatilor prea mari oferite in timp

In acelasi timp pentru investitorii minoritari, care nu au cum sa fie in aceste conditii si surse de risc trebuie sa creez o contraparte destul de solida pentru acei mari speculatori fara scrupule asigurandu-le facilitati pentru a-i atrage si nu a-i INDEPARTA.

5. Oportunitatile unui investitor de a reduce RISCUL si costurile tranzactiei pe pietele de derivate.
Am vazut ce este riscul in general si mai ales ce este unul pe piata de derivate, dar care este riscul unui trader futures ? Desigur ca pierderea banilor si un fapt foarte greu de digerat - scoaterea afara din piata ceea ce inseamna pierderea tuturor banilor, inclusiv a capitalului de investit, la care in multe situatii de adauga si banii de “acasa” cu care traderul mai trebuie sa vina de acasa pentru a acoperi marja.

In aceasta noua situatia cu marja tot timpul modificata risti sa aduci de acasa de 2 sau mai multe ori capitalul initial si sa pierzi si acesti bani.

Si atunci … ce trebuie facut ?
1. Sa nu joci niciodata fara stop loss.

In conditiile in care overnight brokerul are la discretia sa posibilitatea de a modifica marja nu cu 5% ci cu 25% sau 40% ori 80%, asa cum prevede regulamentul bursier atunci cu atat mai mult trebuie sa ne protejam la randul nostru.

2. Sa nu te expui in piata mai mult decat ti-ai asumat RISCUL, caz in care strategia RRR este cu atat mai importanta. Un raport castig/pierdere de 2:1 sau maxim 3:1 este foarte multumitor in aceste conditii, care nu cred ca se vor schimba asa curand.

3. Avand in vedere ca marja la broker poate fi maxim si de 80% atunci disponibilitatea ta baneasca in cont nu trebuie sa fie mai jos de 80%, recomandata este 100% pentru propria siguranta.

De regula nu se ajunge la asa mari valori daca vom folosi SL corect dupa ce am intrat in piata. Odata SL executat este indicat sa nu mai intram in piata deoarece este evident ca am gresit directia si exista sanse sa pierd in continuare.

4. Folosirea unor strategii cunoscute sau mai putin folosite, dar care se regasesc mai multe pe pietele straine.

Pentru aceasta voi aminti de piata EUREX poate cea mai larga piata de futures si options din lume si ea se opereaza pe Deutsche Borse AG si Swiss Exchange. Voi aminti ca EUREX a fost pionierul produselor derivate tranzactionate electronic pentru mai mult de 10 ani oferind acces oricarui client din lume la costuri mai mult decat convenabile.

In prezent sunt cca. 700 locatii de conexiune in sistemul Eurex. Totodata ea ofera prin noul sau segment - Exchange Traded Funds (ETF) - tranzactii futures si options pe indicii europeni de actiuni (Dow Jones Euro Stoxx 50, Dax, SMI).

Experimentand mai multe piete de derivate am putea sa ne dam seama ca utilizand o parte din strategiile acestora putem folosi oportunitatile de reducere a riscurilor si deci sa fim castigatori : operatiuni de hedging si spread. Despre spread am mai vorbit pe acest blog.

Totusi cea mai folosita tehnica este cea de hedging, iar practicantii acestora se numesc hedgeri si se deosebesc de speculatori.

Ei bine, operatorii si regulatorii stiu ca fata de aceste doua categorii trebuie se se aplice diferentiat politicile de risc ale pietelor deoarece prima categorie urmareste doar o reducere a riscului la piata spot unde detin actiuni in portofoliu, iar cea de a doua va specula evolutia pretului la derivate fortand miscarea acestora in sensul dorit.

“The margin commitment is the same for both buyers and sellers.
There is often a difference, however, between the margins required of hedgers and the commitments for specula¬tors. This system of initial (or original) margin deposits (usually a small percentage of the total value of the underlying contract) helps to maintain the financial integrity of the futures market and provides participants with the leverage that is a major feature of futures trading”

Din pacate pe bursa de la Sibiu inca nu se folosesc si alte strategii utilizate la Eurex si anume asset allocation management, relative value si arbitraj.
Oricum nu va dura mult si prin fenomenul de regionalizare bursele din Romania vor beneficia si ele de aceste unelte/oportunitati pe care altii le folosesc intens protejandu-se la riscuri, inclusiv sistemice.

CONCLUZIA FINALA :
Este evident ca atat BVB cat si Sibex sufera de lichiditate, de atractie, de instrumente financiare puternice si caracterul speculativ isi face de cap oricand doreste. Accesul investitorilor mici este mult ingreunat de comisioanelor destul de mari practicate pentru serviciile destul de slabe oberite de SSIF, care au ajuns sa se bata pe o mana de actiuni (equities) si cateva contracte futures.

In aceste conditii, dar mai ales pe o slaba politica de promovare si atragere de noi emitenti atat romani dar si straini, precum si existenta unei izolari a acestor burse fata de celelalte din regiune, sinfura solutie este sa ne diversificam portofoliul abordand si celelalte piete de capital unde exista mult mai multe avantaje si oportunitati.

Oricat as dori sa fiu obiectiv, dar vazand evolutia anului 2008 cand foarte multi investitori au ramas captivi pe BVB si cu multe pierderi in portofolii neavand alta alternativa decat asteptarea, nu pot sa nu remarc lipsa de perspectiva (de FUTURES) a celor care conduc cele doua burse si sa incerc o trezire la realitate a acestora.

Lectia de fata nu s-a dorit o lectie de invatatura propriu zisa ci o ATENTIONARE a tuturor componentelor bursiere ca investitorul roman nu trebuie manipulat si psihologic si ca merita o soarta mult mai buna mai ales daca in conditiile crizei actuale se INCAPATANEAZA in ciuda mersului de melc al celor doua burse sa fie activ in continuare pe piata de capital autohtona sperand ca va veni si vremea in care speculantii bursieri vor fi din ce in ce mai putini si piata de capital va fi una MATURA.

Culmea este ca investitorul individual se maturizeaza mai repede decat bursa insasi si exemplele din anii 2008 si 2009 nu terbuie sa se mai repete. Suntem bursa al caror indicii au scazut cel mai mult pe timpul recesiunii globale cand de fapt economia tarii avea cresterile cele mai mari din istorie si din regiune. Cum putem defini mai bine decat atat modul cum se prezinta o bursa total IAMTURA ? Si nici nu trebuie sa cautam vinovatii mai ales ca acestia inca cred ca sunt cei mai buni profesionisti in domeniu.

Ce ne asteapta pe FUTURES ? Cred ca doar SPERANTA ca vom avea alti sefi la piata de capital care sa gandeasca pentru toti investitorii romani si nu numai pentru buzunarul PROPRIU, altfel bursa va fi si mai putin lichida. Cum romanii se orienteaza acolo unde se castiga mai bine si riscurile sunt mult mai mici cred ca la fel se va intampla si cu investitorul roman al pietei de capital.

Dar eu inca sper ca ne vom trezi la realitate si vom gandi si pentru aceasta economie, in primul rand prin bursa.

…. voi continua ….