|
Tranzactionarea in marja reprezinta o modalitate de crestere a castigurilor
pe piata de capital. Pe scurt, investitorul imprumuta o suma de bani de la
firma de brokeraj, multiplicandu-si astfel castigurile. In acest articol voi
incepe cu lucruri simple si cunoscute, dar voi prezenta si o serie de strategii
putin mai interesante.
Sa incepem cu un exemplu simplu: in scenariul “clasic”, investitorul nostru
detine 100.000 lei cu care cumpara 22.500 actiuni SIF5 tranzactionate la
BVB la pretul de 4,44 lei/actiune (nu am luat in calcul comisioanele si
impozitele in prezenta analiza, pentru simplificare). Daca pretul actiunilor
creste cu 10%, atunci castigul investitorului este de 10%.
Tranzactionarea in marja a actiunilor presupune ca investitorul imprumuta
inca 100.000 lei de la firma de brokeraj, cumparand in total 45.000 actiuni
SIF5 la 4,44 lei/actiune, in valoare de 200.000 lei (100.000 lei bani proprii
si 100.000 lei bani imprumutati). Daca pretul actiunilor SIF5 creste cu 10%,
investitorul nostru castiga 20% (un castig de 10% din 200.000 = 20.000 lei
raportat la fondurile proprii de 100.000 genereaza un castig procentual de
20%).
Desigur sunt si costuri: in primul rand, o crestere a riscului (daca pretul
actiunilor scade, pierderea procentuala este de doua ori mai mare), iar apoi
o dobanda platita firmei de brokeraj pentru banii imprumutati.
Tranzactionarea in marja este un produs recent pe piata de capital din tara
noastra; acesta este oferit de putine firme de brokeraj, iar dobanzile
percepute nu sunt mici (atentie la Dobanda Anuala Efectiva, sau DAE, ce ia
in calcul pe langa dobanda nominala si toate comisioanele platite de
investitor).
Sa incercam sa gasim o alternativa.
La Bursa Monetar-Financiara si de Marfuri Sibiu (BMFMS) se tranzactioneaza
contractul futures DESIF5 avand ca activ suport actiunea SIF5. Pretul
DESIF5 la un moment dat exprima asteptarile investitorilor cu privire la
pretul actiunii SIF5 la o anumita scadenta; acestea fiind spuse, pretul
DESIF5 evolueaza in piata in corelatie foarte stransa cu actiunea SIF5:
Cu alte cuvinte, daca anticipam o crestere a SIF5, putem cumpara contracte
DESIF5 la BMFMS in locul actiunilor, tendinta fiind aceeasi. La BMFMS, insa,
tranzactionarea se face numai in marja.
Astfel, cu cei 100.000 lei se pot cumpara nu mai putin de 188 contracte
DESIF5 (am utilizat marja de 530 lei/contract perceputa de Intercapital
Invest), reprezentand echivalentul a 188 x 1000 = 188.000 actiuni SIF5,
adica de peste 8 ori mai mult decat in cazul investirii celor 100.000 lei direct
in actiuni SIF5 (un contract DESIF5 reprezinta echivalentul a 1000 de
actiuni SIF5).
Avantajul este evident: daca pretul actiunilor creste cu 10% si aceasta
rezulta intr-o crestere a pretului DESIF5 de (aproximativ) 10%, atunci
rezulta un castig pentru investitor de aproximativ 82%. Dezavantajele (cel
putin pentru investitorii mai conservatori) sunt, de asemenea, clare: o
scadere a pretului de 10% duce la o pierdere de 82% din banii investiti – un
eveniment deloc fericit.
Voi propune, insa, o alta varianta – utilizarea contractelor futures insotita
de un control al riscului.
Revenim la obiectivul initial: investitorul vrea sa cumpere 45.000 actiuni
SIF5, desi detine numai 100.000 lei. Pentru aceasta el are la dispozitie o
alternativa destul de interesanta: 45.000 de actiuni SIF5 reprezinta 45 de
contracte DESIF5 tranzactionate la BMFMS.
Investitorul va depune o marja de 45 x 530 = 23.850 lei pentru cumpararea
acestora; cele 45 de contracte sunt echivalentul a 45.000 de actiuni.
Desigur, investitorului ii mai raman multi bani, si teoretic acesta ar putea
cumpara mai multe actiuni si sau contracte. Aici, insa, intervine controlul
riscului.
Daca scopul este sa isi limiteze riscurile, cumparand numai dublul actiunilor
pe care si le-ar putea permite in mod normal (45.000 fata de 22.500),
atunci restul de 100.000 – 23.850 = 76.150 lei nu vor fi investiti in actiuni
sau in contracte futures, pentru ca acest lucru ar creste riscurile; banii
respectivi pot fi plasati in obligatiuni (pentru emisiunile Bancii Mondiale si
cele ale Bancii Europene de Investitii exista permanent cotatii de vanzare si
de cumparare in piata), in fonduri de investitii cu venit fix (de obligatiuni
sau monetare), sau pastrati pur si simplu in cash (in practica o parte din
aceasta diferenta ar trebui sa fie pregatita sau disponibila pentru eventuale
apeluri in marja; pastrarea unei parti din diferenta in cash sau chiar intr-un
fond monetar cu lichiditate mare poate asigura operativitatea necesara, in
timp ce restul de bani pot fi pastrati in obligatiuni – pentru onorarea
apelurilor in marja tineti cont de durata de decontare a vanzarilor de
obligatiuni, de termenul de plata pentru rascumparari din fonduri si de
transferurile bancare).
Desigur, pastrarea banilor in cash sau obligatiuni pare sa nu faca sens
pentru investitorul entuziast in actiuni, insa trebuie pastrat in minte scopul
initial: controlul riscului. Daca prin contracte futures investitorul isi propune
doar cumpararea dublului actiunilor pe care si le poate permite, si nu
maximizarea castigurilor (ce este insotita intotdeauna si de maximizarea
pierderilor, daca preturile scad), atunci el intotdeauna va castiga sau va
pierde de doua ori mai mult decat ar fi castigat sau pierdut in mod normal.
Strategia este flexibila. Daca investitorul doreste sa cumpere in echivalent
futures de trei ori mai multe actiuni decat si-ar fi permis, atunci el va
cumpara (22.500 x 3) / 1000 = 68 contracte futures, depunand in contul de
marja 68 x 530 = 36.040 lei, iar diferenta pana la 100.000 lei pastrand-o in
obligatiuni sau cash.
Daca pretul futures creste cu 10%, de la 4.39 lei/actiune la 4.83 lei/actiune,
atunci investitorul nostru castiga (4.83 – 4.39) x 68 x 1.000 = 29.920 lei;
exprimat procentual si raportat la fondurile proprii ale investitorului de
100.000 lei, castigul este de 30%, adica de trei ori mai mult decat cel
obtinut investind cei 100.000 lei direct in actiuni. De asemenea, si pierderea
este limitata: de trei ori mai mare decat cea obtinuta investind banii direct
in actiuni, si nu este de 8 ori mai mare decat cea obtinuta investind toti
banii in contracte futures.
Un avantaj al acestei strategii fata de tranzactionarea in marja clasica (cea
cu bani imprumutati de la SSIF) este ca investitorul nu plateste niciun fel de
dobanzi; de fapt, investitorul nu numai ca nu plateste dobanzi, ci poate
chiar sa incaseze dobanzi (daca o parte din diferenta de bani este pastrata
in obligatiuni). Banii incasati ca dobanzi pot acoperi costurile cu
comisioanele – la un comision de 1,35 lei/contract, investitorul plateste 1,35
x 45 x 2 = 121 lei in comisioane in primul exemplu futures de mai sus; in
acel exemplu, pastrarea diferentei de bani in obligatiuni Banca Mondiala
timp de o luna acopera mai mult decat suficient aceste comisioane (tineti
cont, insa, de diferenta de prêt intre Bid si Ask in piata).
Exista si dezavantaje ale acestei strategii, insa ele nu sunt foarte mari. Un
dezavantaj este faptul ca nu exista contracte futures pentru toate actiunile
tranzactionate la bursa, iar dintre cele existente, unele nu sunt lichide
(acesta este compensat de faptul ca nici la tranzactionarea in marja a
actiunilor in varianta clasica, cu imprumut de la broker, investitorul nu
poate cumpara chiar orice actiuni cu banii imprumutati).
Al doilea mic dezavantaj este legat de scadenta contractelor futures, de
care investitorul trebuie sa tina cont. In fine, un alt dezavantaj al acestei
strategii este ca, prin cumpararea contractelor futures in locul actiunilor,
investitorul nu se bucura de drepturile unui actionar – dividende,
participarea la AGA, etc. Prin urmare, investitorul trebuie sa aleaga intre
cresterea castigurilor si pastrarea drepturilor de actionar.
O cale de mijloc intre cele doua variante este o strategie combinata actiuni
+ contracte futures. Revenim la ideea in care investitorul vrea sa cumpere
numai dublul actiunilor pe care si le poate permite, adica 22.500 x 2 =
45.000.
Se poate atinge acest numar de actiuni cumparand o combinatie de
contracte futures DESIF5 si actiuni SIF5, pentru investitorii care se simt mai
confortabil cu actiuni in portofoliu, si nu doar cu contracte futures. Dar cate
actiuni trebuie cumparate si cate contracte futures?
Solutia este rezolvarea unui sistem simplu de doua ecuatii cu doua
necunoscute. Daca X este numarul de actiuni in echivalent contracte futures
(adica X/1000 este numarul de contracte futures ce trebuie cumparate de la
BMFMS) iar Y este numarul de actiuni ce trebuie cumparate de la BVB,
atunci ecuatiile sunt:
(X/1000) * 530 + Y * 4,44 = 100.000 si X+Y = 45.000
Prima ecuatie spune ca suma totala disponibila pentru contracte futures cu
marja de 530 lei/contract si actiuni la pret de 4,44 lei/actiune este de
100.000 lei, iar a doua ecuatie spune ca numarul total de actiuni (in actiuni
SIF5 si echivalent contracte futures DESIF5) este de 45.000.
Rezolvand si rotunjind, solutia arata ca putem cumpara 25 de contracte
futures DESIF5 si vreo 19.500 actiuni SIF5 cu cei 100.000 disponibili,
reprezentand un total de 25 x 1.000 + 19.500 = 44.500 actiuni (in mod
normal ar trebui sa pastram in cash o rezerva disponibila pentru apeluri in
marja, caz in care in prima ecuatie de mai sus 100.000 se inlocuieste cu
90.000 de exemplu, iar 10.000 lei sunt pastrati pentru apeluri in marja).
Avantajul strategiei combinate actiuni + futures, fata de cea exclusiv
futures prezentata anterior, este pastrarea drepturilor de actionar pentru o
mare parte din actiuni (19.500 actiuni fata de 22.500 in cazul initial), ceea
ce poate reprezenta un castig in cazul acordarii de dividende.
Strategiile prezentate mai sus reprezinta o varianta destul de simpla de
multiplicare a profitul si de control al riscului, varianta ce este disponibila
oricarui investitor. Conditia pentru toate acestea este una singura: disciplina
in controlul riscului.
Razvan Pasol
Telefon: 222.87.31, 222.87.44
E-mail: office@intercapital.ro
Web: http://www.intercapital.ro
Puls Capital
Buletin de informare si analiza a pietei de capital. An IX, Nr. 449,
|
iar acum am pierdere pe acest emitent de -4%
Postat de 